Înapoi la listă

PARFUMUL AVENTUS ȘI NAPOLEON BONAPARTE 

            Lansat pentru a celebra cei 250 de ani de existență ai House of Creed, AVENTUS – vânat de bărbați și adorat de femei - este parfumul perfect pentru bărbatul de secol XXI: îndrăzneț, spiritual și încrezător. 

            Excepționalul Aventus este inspirat de tumultoasa viață a neînfricatului împărat NAPOLEON și celebrează puterea, succesul și măreția de care acest mare conducător s-a bucurat pe parcursul domniei sale. Lansat în anul 2010 și creat de cea de-a șasea generație a celebrei House of Creed, Aventus a devenit cel mai vândut produs din istoria spectaculoasă a acestei renumite case de parfumuri. Aventus este un parfum sofisticat, dedicat celor care savurează viața în toată splendoarea ei. Numele derivă din latinescul VENTUS (vânt) și dorește să ilustreze portretul bărbatului versat și rasat, condus către succes prin “adierea” destinului. O perfectă descriere a Împăratului Napoleon!



            Sticla este decorată cu un frumos ornament, ce reprezintă un blazon argintat ale cărui reliefări sculpturale întruchipează un cal și un călăreț. Pentru Aventus nu există rival, acest parfum având în componență o serie de ingrediente desăvârșite, menite să cucerească prin energie și dinamism. Fantasticele note de vârf învăluie prin coacăze negre aduse tocmai din însorita Corsică (locul de naștere a lui Napoleon), bergamotă italiană, mere franțuzești Calville Blanc și ananas regal. 

Notele de mijloc oferă o explozie de mirosuri prin prezența trandafirilor, mesteacănului de Louisiana, iasomiei egiptene și a delicatului patchouli, esențe ce imprimă parfumului un caracter profund și impetuos. Notele de bază își fac simțită prezența prin mirosuri robuste de mușchi de stejar, ambergris și… un praf seren de vanilie, care adaugă acea “atingere” fină de senzualitate parfumului. 



            Provocator, masculin, optimist si îndrăzneț, Aventus reprezintă călătoria finală pentru bărbatul modern care se află în căutarea acelui “je ne sais quoi”, dar care știe cum să-și dezvolte propriul stil de viață unic și incitant. Aventus este un parfum puternic, ce cu siguranță a fost creat pentru a intriga simțurile și pentru a seduce pe oricine îl poartă sau… îl simte prin apropiere.


            Dacă încercăm să ni-l imaginăm pe Napoleon Bonaparte prin intermediul acestui parfum, vom descoperi o personalitate multifațetată, un personaj versatil, puternic și vertical. Un Napoleon deplin învingător al tuturor încercărilor impuse de destin. 

Napoleon Bonaparte a fost al doilea din cei șapte copii ai familiei Bonaparte din orașul Ajaccio, Corsica. S-a născut pe 15 august 1769, un an mai târziu după ce insula fusese transferată Franței, de către Republica Genova. Numele său inițial a fost Napoleone di Buonaparte, prenumele provenind de la un unchi care fusese ucis în timp ce lupta împotriva francezilor, însă mai târziu a adoptat numele de Napoléon Bonaparte, cu o rezonanță mai accentuată în limba franceză. 


Familia corsicană Buonaparte își avea originile în rândurile micii nobilimi italiene ce emigrase în Corsica la începutul secolului al XVI-lea. Tatăl său, Nobile Carlo Buonaparte, avocat de profesie, fusese numit în anul 1777 reprezentantul Corsicii la curtea lui Ludovic al XVI-lea. Influența dominantă în copilăria lui Napoleon a avut-o însă mama sa, Maria Letizia Ramolino, a cărei disciplină fermă a temperat un copil turbulent și greu de stăpânit. 


Originea nobilă a lui Napoleon, veniturile și cunoștințele familiei i-au oferit oportunități mai importante de studiu decât cele disponibile unui corsican tipic din acea vreme. În ianuarie 1779, Napoleon a fost înscris la o școală teologică din Autun, în Franța continentală, pentru a învăța franceza, iar în luna mai a fost admis la Academia Militară de la Brienne-le-Chateau. Vorbea însă cu un accent corsican pronunțat și nu a învățat niciodată să scrie corect. Napoleon era tachinat de către ceilalți studenți din cauza accentului său, prin urmare s-a concentrat și mai mult pe studiu. Talentul său la matematică este însă cel care l-a detașat rapid de colegi. Profesorii erau uimiți de viteza cu care făcea calcule și rezolva probleme dificile de geometrie în spațiu. Napoleon devenea deja un bun strateg...

După ce și-a terminat studiile la Brienne în 1784, Napoleon a fost admis la Ecole Militaire, o școală militară de elită din Paris. Acest lucru a pus capăt ambiției sale navale, care îl făcuse să ia în considerare înrolarea în Marina Regală britanică. În loc de aceasta s-a specializat pe profilul de ofițer de artilerie și a trebuit să termine cursurile de doi ani într-unul singur, deoarece moartea tatălui său i-a redus considerabil veniturile. 

Devenit absolvent în septembrie 1785, Bonaparte este numit ofițer cu grad de sublocotenent în regimentul de artilerie La Fère. A servit în garnizoanele de la Valence și Auxonne până după izbucnirea Revoluției Franceze în 1789. Măiestria cu care a început să conducă diverse campanii, i-a asigurat ascensiunea militară. În anul 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul, iar cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În prima decadă a secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței, prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. 

Invazia franceză a Rusiei, în 1812, a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Armata sa a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În anul 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig, iar în 1814 Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo în iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, însă o serie de oameni de știință au susținut că a fost otrăvit cu arsenic.