Înapoi la listă

INTERVIURILE  ARTIZANII  OLFACTIVI

Amintiri parfumate cu OANA SÎRBU


Cine nu știe versurile melodiei „Ani de liceu”?  Nostalgici sau nu, milenials sau nu....acele versuri și chipurile din filmul cu același nume ne sunt familiare și dragi.  Fac parte din identitatea noastră și încă tresărim dacă pe stradă, într-un magazin sau la un eveniment special îi zărim cu privirea.

Dacă te plimbi pe Calea Dorobanților s-ar putea să ai o frumoasă surpriză într-o zi: Oana Sîrbu este ca o rază de soare, mereu cu zâmbetul cald pe chip și lipsită de orice vedetism.



Fotografie de Bogdan Botofei

Și dacă despre muzica și vocea ei ați auzit și ați citit multe, despre pasiunile și despre amintirile ei olfactive cred că știți mai puțin.

De aceea ne-am gândit să vă invităm alături de noi și să o cunoașteți pe Oana așa cum o cunoaștem noi: sensibilă, cu o trăire profundă a sublimului parfumat. Vom descoperi mici frânturi de amintiri parfumate împreună, frânturi care vorbesc despre naturalețe, despre blândețe, despre autenticitate și despre feminitate. Pentru toate acestea sunt definiții pe care azi am vrea să le considerăm repere ale bunului gust și ale frumuseții interioare.

Care este prima amintire olfactivă din copilărie? Ce imagini din copilărie legi de imperiul olfactiv?

Hmmm…îmi amintesc și acum: o sticlă folosită de parfum, dată de bunica să mă joc cu ea prin curtea din Matei Voievod 93… era ceva din metal argintiu (poate INOX) și pe dinafară învelită în ceva cauciucat, de culoare roz-pudră. Mirosul din interiorul sticlei era pătrunzător și îl mai am și acum în simțuri...cred că nu aveam șapte ani.Mai leg de copilărie urma de parfum a profesoarei de engleză, pe care am reîntâlnit-o după anii ’90 la New York, când mă aflam în turneu pentru românii de acolo. Din motivul acesta (n.b. al parfumului), pe lângă personalitatea ei și frumusețea ei fizică, mi-a plăcut și mai tare limba engleză.

Așadar amintirile și persoanele dragi ție sunt strâns legate de parfum. Iată cu câte detalii creionezi azi prima sticlă de parfum pe care ai ținut-o în mâini. Toate acele detalii vizuale ne fac și pe noi să fim cu tine, înapoi în timp, în curtea din Matei Voievod 93. Ce reprezinta azi parfumul pentru tine?

Ceva indispensabil. Noutatea e ca de ceva timp am început să le combin, lucru inacceptabil în trecut, când se considera că femeia trebuie să poarte un singur parfum toată viața. Și eu am folosit ani de zile un singur parfum care mă reprezintă și acum. 

Fotografie de Bogdan Botofei

Foarte frumos că îți răsfeți simțurile și faci astfel de jocuri parfumate. Astăzi când avem posibilitatea să ne experimentăm personalitatea olfactivă și să ne jucăm cu infinite creații parfumate, acum că avem șansa să testăm nenumărate parfumuri...ar fi chiar păcat să ne limităm alegerea la un singur parfum pentru întreaga viață.

O să te rog să îmi dai un răgaz ca să facem o scurtă incursiune în istorie. E fascinant cum a evoluat societatea și arta parfumării, mai ales dacă vorbim despre compoziție, felul în care le privim și cum etichetăm ce e potrivit sau nepotrivit. Oare de ce trebuia femeia să poarte un singur parfum?

Partea mai poetică ar explica găsirea așa-numitul ”parfum semnătură”, care să fie parfumul identitar al unei femei, elementul suprem de cochetărie și totodată care să o diferențieze în cercurile sociale și în rândul celor apropiați. Parfumurile nu erau accesibile ca acum, nu existau multe magazine, nici varietate, nu călătoream atât de des.

În plan tehnic...deși parfumul a existat încă din Egiptul Antic, el nu a fost de la început așa cum îl cunoaștem astăzi. Să ne gândim că abia în 1882 a fost folosit întâia oară un compus sintetic într-o creație olfactivă: Fougere Royale de la Houbigant. Iar apoi în 1889 a fost creat parfumul Jicky de către Guerlain...care a influențat radical evoluția parfumeriei așa cum o cunoaștem astăzi. Dar despre Jicky voi spune mai multe un pic mai târziu.

Iar acum, că vorbim despre parfumuri și trecut...care este astăzi cea mai puternică amintire legată de parfum și pe care o ții mereu aproape în suflet? E legată de o persoană sau de un loc anume?

Între timp, surprinzător și neașteptat, amintirile din trecutul îndepărtat au fost îmbogățite de cele din trecutul recent. Parfumul meu preferat continuă să fie Van Cleef și da, mă leagă o amintire-lipici (ca să zic așa) de cel care mi l-a oferit în urmă cu foarte mulți ani…să fie vreo douăzeci și ceva de ani? Și momentul în care mi l-a oferit a fost unul inedit, dar și gluma pe care a făcut-o: parfumul era de…treizeci de ml…era apă de parfum, iar dopul, clasic. Te dădeai cu el…și, fascinată fiind de miros, mi-a zis “gata, pune-i dopul să nu se verse că altminteri aruncăm salteaua!!!” (zâmbește)

Îți mai aduci aminte care a fost primul tău parfum?

Cred că în perioada comunistă, elevă fiind și având o vecină de bloc vânzătoare la Bucur Obor, mă dădeam cu Miss Miraj (râde) 

Miss Miraj (sursa 100romaniandesignobjects.com)

Mai târziu foloseam “Impuls”. Și azi când le văd prin supermarket-uri mă amuz, fiindcă erau singurele pe care le foloseam în turnee…aveam și unul preferat, cel maron.

Mai am de atunci o amintire olfactivă, mirosul de săpun Rexona din rufele mamei, pe care nu l-am mai întâlnit nicăieri de atunci.

Iubești mirosul florilor de tei...chiar ai mărturisit de curând că te fascinează mirosul lor pe timp de noapte. Cu ce emoție ai asocia mirosul acestor flori?

Daaaaa…mi se pare fascinant…să mă plimb printre copaci e bucuria Bucureștiului, un oraș atât de invadat de prădători și de…ființe (dacă pot fi numite așa…) care l-au adus într-o stare jalnică și care nu-l respectă deloc. Cu Champs Elysees Guerlain…și cu Cișmigiu & Comp., de Grigore Băjenaru…firește, o carte pe care n-o citește niciun adolescent. Din istoria recentă… poate și cu La Medeleni, a lui Teodoreanu.

Și cu ce melodie românească ai asocia mirosul florilor de tei? 

Cu Strada a lui Radu Șerban, interpretată de Ion Dichiseanu, într-un fel absolut șarmant și unic...

Comunitatea ta de pe facebook are bucuria să te asculte cântând LIVE sau dansând. Ai facut o serie de astfel de postări. La finalul cântării înregistrate pentru melodia "Strada", pe care a compus-o Radu Șerban în 1965, ai făcut o mărturisire neașteptată, am putea zice: tu crezi că "bărbații iubesc mai mult decât femeile". Cum ar trebui să miroasă bărbatul îndrăgostit ca să își fascineze iubita?

Deh…m-am jucat și eu în izolare…da, am văzut că au plăcut postările acelea și cred că e pentru faptul că-s pline de naturalețe, cum sunt și eu, autentică. Da, eu așa cred și din ce văd, și din ce am citit, și din ce am trăit…hmmm…dincolo de parfum, a piele curată și toate fluidele să-i miroasă a suc de grapefruit…asta depinde foarte mult cu ce se hrănește și ce stil de viață are…să nu râzi de răspunsul meu, dar pe mine asta m-ar cuceri din prima…pe viață....să miroasă mereu a suc de grapefruit. Chiar dacă nu știi, mi-ai pus o întrebare intimă la care ți-am dat un răspuns pe măsură.

(AICI găsiți interpretarea Oanei Sîrbu a melodiei Strada)

Dacă discutam despre iubire si emotii...inevitabil ajungem si la ideea artei seductiei prin parfum. Sunt multe moduri prin care o femeie poate atrage atentia purtând un parfum. Eu cred că nu trebuie să fie ostentativ, ci în primul rând un parfum care să fie perfect potrivit cu interiorul acelei femei. Pentru tine, care este parfumul care te face să îți îmbrățișezi complet femininatea? acel parfum care îți sedimentează încrederea că poți cuceri cu un simplu zâmbet, fără zorzoane?

Tehnic fie zis, mie îmi plac parfumurile orientale, care dau nota de mister, adica mie îmi dau mister. Și de asemenea, toate aromele orientale. M-aș îmbrăca în vanilie, scorțișoară, tămâie, oud (pe care l-am descoperit de diferite feluri, în starea lui pură, în esențe mici de ulei din diferite regiuni geografice). Nu foarte florale sau fructate și NICIODATA fresh, ci pudrate, dulci-amărui.

Fotografie de Bogdan Botofei

Si muzica are limbajul ei aparte. Magia sunetelor atinge sufletele, tot așa cum o face și magia aromelor. Rămâne în amintirile noastre și adesea asociem momente din trecut sau persoane cu anumite melodii. Pe tine te iubesc oamenii și pentru că s-au îndrăgostit de muzica ta, de vocea ta. Vorbim de ani de zile în care multe generații te-au descoperit și, deși uneori nu crezi, ești un nume cunoscut chiar și printre generațiile tinere care acum gustă diferite genuri de muzică.

Te-ai gândit vreodata că muzica ta e asemeni unui parfum? Că oamenii retrăiesc momente din amitirile lor, din experiența lor, atunci când te ascultă cântând?

Așa este…totul este magie și magic, când vorbim de muzică și parfumuri, de artă pură și emotii. Nu știu dacă muzica mea, ci eu, însămi, și acel parfum e cel al personalității mele…dincolo de muzică și de filmele în care am jucat și care se pare sunt cele mai populare, și sunt foarte recunoscătoare Universului și vieții, pentru acest lucru, eu sunt recunoscută după tonul glasului într-un magazin, după privire, după mers. Asta înseamnă personalitatea unui om.

Eu sunt un artist căruia îi place să fie modest, dar acum, în pandemie sunt recunoscută și cu ochelari de soare, și cu masca pe față…uneori sunt chiar intrigată și chiar am întrebat pe cineva, ”cum de m-ai recunoscut???” “După…pfff…TOT”, mi- a răspuns…și chiar a căutat un pic răspunsul (râde) So…ce vreau să zic e că harul acela, istoria scrisă de lucrurile pe care le-ai facut în viață, reprezintă parfumul unic al personalității tale. 

Cred că acesta este cel mai minunat compliment...să fii recunoscută oriunde și oricând pentru ceea ce ești tu, ca om, dincolo de o imagine, dincolo de celebritate.  Pentru că ești un om cu notoritate, faci parte dintre oamenii care sunt celebri pentru conținutul pe care l-ai oferit în plan artistic, iar ceea ce face ca aprecierea oamenilor față de tine să dăinuie indiferent de timp cred că este fix această autenticitate a ta, deloc prelucrată. Ești întotdeauna o rază de soare prin zâmbetul tău senin și vocea caldă.

Și cel mai frumos gând cu care ne spunem acum ”la revedere” de la această discuție....e că modestia și autenticitatea sunt acele două lucruri care lasă să iasă la iveală cu adevărat personalitatea și esența sufletului nostru, pentru că măștile, cele reale sau cele metaforice, ascund doar chipul, nu și caracterul unui om.

Îți mulțumim că ești așa, nu doar noi Artizanii Olfactivi, sunt sigură că și cei care te citesc și care îți urmăresc cântările și postările din social media simt la fel îți mulțumesc că ești mereu aceeași indiferent de locul în care îți porți pașii.  Și îți mulțumim că ne-ai împărtășit nouă, și cititorilor noștri, amintirile tale, emoțiile tale.  Afost o plăcere să aducem în fața tuturor poveștile tale parfumate.

Fotografie de Bogdan Botofei

Notă de final:

Parfumul Jicky, creat în 1889, avea să creeze o nouă direcție, care să conducă parfumeria către ceea ce cunoaștem astăzi. Un joc între complexitatea și senzualitatea aromelor, ceea ce face cu adevărat parfumeria o formă de artă. Când acest parfum a fost creat de Aime Guerlain, cea mai mare parte a societății folosea parfumuri tip Eau de Cologne, cu note efervescente și luminoase de citrice și ierburi aromate, dar prea volatile. 


Jicky a fost un parfum controversat atunci când a fost lansat ... conținea multă civetă în compoziție, era un parfum puternic animalic. 

Maestrul parfumier de origine britanică, Roja Dove, relatează în cartea sa - ”The Essence of Perfume”, atunci când face referire la perioada de sfârșit de secol XIX că ”paleta de materiale disponibile în acea epocă era lipsită de varietate încât majorității oamenilor le-ar fi greu azi să detecteze o diferență între o compoziție și o alta de atunci. 

Nici o femeie din societatea politicoasă nu ar fi îndrăznit să îl poarte (n.b.Jicky) și doar cei mai îndrăzneți bărbați și-au asumat riscul. A trebuit să treacă mulți ani până când femeile să adoptate creația aceasta cu ușurință, dar au adoptat-o cu desăvârșire.” 

Stilul olfactiv Jicky este format din marin, lemn de santal, scorțișoară și o cantitate serioasă de zibelină (civet oil). Toate aceste ingrediente au fost omogenizate și armonizate prin utilizarea a două materiale sintetice de înaltă calitate: COUMARIN ( sintetizat din tonka) și VANILIN (tonuri vanilice calde și moi, dar profunde) astfel încât rezultatul final să fie unul armonios și complex. 

Și tot Roja Dove concluzionează fabulos despre pasul sigur și clar pe care îl făcea atunci parfumeria: „Pentru prima dată, parfumul a devenit sexual și abstract și nu mai lăsa purtătorul să miroasă a lămâie, a buchet de petunii sau a pisică sălbatică.”

Roja Dove (sursa: rojaparfums.com/roja-dove)


Dacă dorești să ne lași impresiile despre acest articol, te așteptăm pe pagina de Facebook. Click AICI

Dacă dorești să primești pe email notificări despre articole noi, seminarii de parfumuri și promoții, te poți abona la newsletter-ul nostru AICI


Scris de Alexandra Moraru
Data: 25 Iulie 2020