Povești olfactive cu MARIUS CONSTANTINESCU
Când am început seria acestor interviuri m-am gândit cât este de benefică această evadare din cotidian și cât este de important să ne îmbogățim calitativ timpul pe care ni-l dedicăm. Din acest motiv am ales oameni care să ne / vă inspire și prin intermediul cărora să reușim să înțelegem și mai bine această lume a creațiilor olfactive. O lume subiectivă, pentru că un parfum poate să placă sau poate să respingă. Pentru că întotdeauna, nu-i așa, frumusețea stă în ochii celui care privește.
Parfumul este o chestiune de gust și personalitate, un joc al emoțiilor și al rememorărilor personale.
Invitatul interviului de astăzi este îndrăgostit de simfonia Manfred a lui Ceaikovski, adoră călătoriile, îi place enorm să cunoască oameni și să se umple de frumos, fie că este vorba de o carte, de un muzeu sau de un colț de oraș. Este unul dintre cei mai valoroși jurnaliști culturali din România, scrie cu lejeritate despre orice subiect cultural și a dezvoltat un cult pentru răsfățurile culinare și olfactive. Creionează cu pasiune și substanță orice poveste legată de parfumuri, călătorii și vinuri, toate filtrate prin experiențele sale directe.
Marius Constantinescu, prezentator și realizator radio-TV, are la activ un master în Consultanță și Expertiză în Publicitate și unul în Istoria și Teoria Artei. A absolvit Facultatea de Jurnalism si Științele Comunicării în anul 2002. După opt ani de radio (Radio România Cultural), a descoperit televiziunea și libertatea dată de jocul cu imaginea.
Carte de vizită îi sunt titlurile pe care le-a transformat în repere: “Marile picturi ale lumii”, “V... de la vizual”, Jurnal Cultural, “Profil. Poveste. Personaj”, iar din anul 2005 a fost legat de fiecare ediție a Festivalului Internațional George Enescu, realizând interviurile cu cei mai importanți artiști invitați. A obținut trei premii APTR, semnează editoriale de art & lifestyle, este MC pentru evenimente culturale de anvergură și susține cursuri și ateliere de perfecționare pentru publicul matur. În prezent realizează și moderează emisiunea “Vizual”, difuzată în fiecare sâmbătă de la ora 13.00 pe TVR 3.
Acum, dragă Marius, pentru că cei care ne citesc și-au făcut deja o mică idee despre universul tău profesional, te invit să începem periplul nostru olfactiv și să ne bucurăm de acest mic voiaj prin labirintul versatil și complex al imaginației. Așadar să începem.
Apă de toaletă sau apă de parfum?
În general, apă de parfum. Evident că mă ispitește concentrația mai mare. Pe de altă parte, există ape de toaletă și chiar ape de colonie care m-au sedus iremediabil. Lista e lungă, dar, dacă ne gândim numai la nume cum ar fi Santa Maria Novella (ale căror concocturi înmiresmate le ador), Roger&Gallet, Le Couvent des Minimes, Atelier Cologne, vedem cum și colonia joacă în cea mai valoroasă ligă. Iubesc mult apele de colonie de la Hermès: Concentré d`Orange Verte, Eau de Mandarine Ambrée și Eau de Citron Noir rămân în sertarul meu personal cu mirosuri predilecte.
Officina Profumo Farmaceutica Santa Maria Novella
Și cum îți alegi parfumul? Consider că este o experiență aproape intimă selecția unei creații olfactive care să îmbrace perfect personalitatea noastră. De foarte multe ori alegem un parfum în funcție de starea din acel moment sau după ingredientele conținute de acea licoare magică. Așadar, alegerea unui parfum poate fi un gest spontan sau programat, gândit sau, de ce nu, asociat cu un act rebel. Tu, tu cum o faci?
Aleatoriu. Nu impulsiv, însă. Adesea sunt sensibil la poveste, la istorie, la tradiție. Sunt brand-uri pe care le favorizez (și) din acest punct de vedere. Guerlain și Hermès sunt două dintre ele. Altele mă seduc prin alchimia lor de-a dreptul șocantă. Din acest punct de vedere, Liquides Imaginaires are unele dintre cele mai neașteptate și reușite combinații.
Liquides Imaginaires
Cedez uneori la sublinierea, la aducerea în prim-plan a unui ingredient: citrice, mai ales, dar și vanilie înnăsprită de esențe lemnoase sau vegetale. Îmi place santalul. Îmi plac mirodeniile care transformă parfumurile în emoții ușor picante... Mărturisesc că, în urmă cu câțiva ani, am fost un susținător al oud-ului, înainte să devină cel mai uzitat (și abuzat) ingredient în parfumerie. Acum abia îl mai pot suporta.
Ah, să știi că aici m-ai prins...Eu încă iubesc această esență, mai ales în compozițiile gândite de Roja Dove, magicianul ingredientelor prețioase. Dulceața oud-ului mă topește, iar căldura sa îmi dă o stare de confort incredibilă. Cred că mereu am fost atrasă de ingredientele puțin mai grele, mai așezate, mai profunde. În cazul tău, care este ingredientul preferat pe care îl descoperi cu plăcere într-un parfum?
Mi-ai spus lămâie, petitgrain, neroli, yuzu, portocală, santal, vetiver, m-ai cucerit. Îmi place șofranul. Îmi place piperul. Favorizez menta. Preamăresc coniferele. Am fost (și, în taină, încă mai sunt) îndrăgostit de Pino Silvestre. Ienupărul din Juniper Sling de la Penhaligon`s e un all-time favourite. Cocktail-ul de ierburi verzi (rozmarin, tarhon, pelin) din Tsar de la Van Cleef & Arpels e... vis.
Recunosc că am încercat să îmi imaginez mirosul fiecărui ingredient descris de tine. Enumerările tale sunt copleșitoare. Parcă m-ai transpus într-un muzeu, unde pe fiecare latură a încăperii tronează cele mai spectaculoase creații al istoriei artei. Iar eu sunt atât de extaziată încât nici nu știu de unde să încep periplul vizual atât de ofertant. Sau, și mai încântător, ca să rămânem în zona seducției olfactive: m-ai dus într-o “maison de gâteau" și m-ai lăsat printre torturile ale căror arome se simt încă din stradă…Pe de altă parte, există și creații olfactive ce nu se armonizează deloc cu personalitatea noastră. Așadar, te întreb: care este cel mai neplăcut parfum pe care l-ai mirosit vreodată? Ai îndrăznit să îl pui pe piele?
Îmi vine să spun Sahara Noir (Tom Ford). Înțeleg rostul tămâiei, înțeleg aplecarea unei anumite părți a populației amatoare de parfumuri pentru combinații amețitoare, trăznitoare, împovărătoare. Știu că mirosurile saturate în efluvii de templu prind foarte bine în Orientul mijlociu și că parfumeria arăbească (ideologie, mix și concept) trăiește o nouă perioadă de glorie. Asta nu înseamnă că eu, personal, mă dau în vânt după exacerbarea ei. Sahara Noir e o odă a tămâiei pe care da, am pus-o pe piele, pentru a vedea cum se transformă. Din păcate, a rămas la fel de vehementă timp de mai multe ore. Sunt creații și colecții care joacă pe cartea referinței orientale într-un mod mai subtil, mai elegant, mai ondulat.
Da, ai punctat foarte bine. Parfumeria arăbească trăiește o nouă perioadă de glorie. În ultimul an, cel puțin aici în România, esențele orientale au devenit seducție. Însă, cumva, este bine să ne deschidem mintea și sufletul către ingrediente noi, mai complexe și mai profunde. Pentru că în parfumeria de nișă, spre exemplu, creatorii de emoții olfactive mizează pe ingrediente prețioase și inedite. Ce înseamnă pentru tine parfumul de nișă? Și cum ai descrie la nivel personal acest concept ?
Parfumeria de nișă e un univers pe care îl cultiv cu predilecție de câțiva ani, dar nu exclusiv și nici pe departe din snobism. E, însă, reconfortant și gratificant la nivel personal să ai acces la veritabile exerciții actoriale în parfumerie. Am pătruns în acest univers cu l`Artisan Parfumeur și cu întâlnirea cu unul dintre maeștrii absoluți ai couture-ului olfactiv, Bertrand Duchaufour. Apoi, mergând pe acest drum deschis, am descoperit Editions de Parfums Frederic Malle, Tiziana Terenzi (care are niște găselnițe compoziționale incredibile!), Parfums de Marly, Diptyque, Penhaligon`s, Jo Malone, Boadicea the Victorious, Etro, Ramon Monegal, Goutal Paris, Nobile 1942, Profumum Roma, Nicolai, Histoire de Parfums - asta doar pentru a menționa câteva nume pe care le admir pentru discursul lor răspicat și inventiv în parfumerie.
Goutal Paris
Îmi place îndrăzneala pe care o presupune un parfum de nișă, îmi place că te poate scoate din mulțime, îmi place (mărturisesc) și tușa de exclusivitate pe care ți-o conferă, de a ieși din cohorta produselor mass-market, care par că repetă formule universal valabile și odinioară câștigătoare. Obișnuia să îmi placă și discreția lor la nivel de comunicare, siajul lor de taină știută doar de un grup inițiat și... iluminat, dar observ că din ce în ce mai mulți producători încep să adopte strategiile tradiționale ale marketing-ului.
Da, parfumeria de nișă și-a propus să iasă din cochilia anonimatului asumat voluntar și și-a întins vraja și peste zona mass-market. Asta e bine, pentru că din ce în ce mai mulți iubitori de arome trebuie să se bucure de aura magică ce plutește în jurul creării parfumurilor de nișă. Și pentru că la începutul interviului nostru îmi spuneai că ești sensibil la poveste, la istorie, la tradiție, aș vrea să faci acum un exercițiu de imaginație și să te gândești la un parfum care îți place. Fă-l poveste. Descrie-l și asociază-l cu o personalitate internațională sau cu un tablou/carte/oraș pe care îl iubești…
Iubesc multe parfumuri, nu voi putea fi niciodată monogam în acest aspect al vieții mele. Dintre cele la care presimt că mă voi întoarce mereu, unul este Tsar (Van Cleef & Arpels). Am norocul de a fi posesorul unei sticle încă pline mai mult de jumătate din ediția deja vintage (flaconul verde închis, opac). E un parfum care mi-a fost recomandat acum mulți ani de mama. Îmi place brand-ul, îmi place identitatea foarte clară a fiecărui parfum pe care l-a semnat, fie că e masculin sau feminin. Mai mult decât prestigiu al casei, nume, culoare și declarație de statut, îmi place LA NEBUNIE cum miroase Tsar.
Alături de Terre d`Hermès, de Eau Sauvage (Dior), de Vetiver (Guerlain) și de Timbuktu (l`Artisan Parfumeur), îl simt ca fiind unul dintre parfumurile MELE, mă simt EU total în el. Îl asociez orașului New York, pentru că este parfumul pe care l-am purtat acolo (în, deocamdată, singura mea vizită in the Big Apple), îl asociez cu Metropolitan (Opera & Museum), cu Fifth Avenue și Frick Collection și cu bucuria aproape incredibilă de a-mi fi locuit timp de câteva zile un vis pe care îl hrăneam de nici nu mai știu când…
New York și Tsar…ce asociere inedită. Pe care sper să o mai trăiești în viitorul apropiat. Și ce trăiri stârnesc în tine toate aceste creații enumerate mai sus… Emoții vizuale am trăit și noi alături de tine. O reverie a fost acest dialog și îți mulțumim pentru călătoria multifațetată prin lumea ta olfactivă.
